Woman TV

Joi, 07 Martie 2013 19:20

Povestea Saptamanii: Strategie pentru a-l cuceri si cum a facut ea primul pas

Written by 
Rate this item
(1 Vote)

flirtMa bucur ca emisiunea in care am stabilit cum putem sa fim femei seducatoare, cum sa flirtam si flirtcum sa cucerim un barbat v-a starnit interesul. Am citit toate mail-urile primite de la voi si va multumesc ca mi le-ati trimis!

Va propun astazi o poveste ce pe mine m-a facut sa zambesc si sa ma simt din nou ca o eleva de liceu. Mi-am adus aminte de momentele in care nu pritoceam fiecare idee, nu puneam in balanta riscuri si avantaje, atunci cand faceam totul din instinct si impuls. Imi venea o idee, o si puneam in practica. Ce vremuri frumoase! Poate d-asta mi-a si placut povestea Ancai.

S-a indragostit de la prima vedere si a luat hotararea ca trebuie sa faca orice sa-l cucereasca.

Te invit sa descoperi ce plan si strategie a folosit, cum l-a determinat pe el sa faca primul pas, cum a flirtat si ce idee ingenioasa a avut. Afla cum l-a cucerit, chiar daca el nici nu o baga in seama!

Astept povestea ta, dar si tot ce vrei sa-mi impartasesti pe adresa de mail This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Iti promit ca vei primi raspuns in cel mai scurt timp. Iar acum, te invit sa citesti povestea Ancai, si-a pus in gand sa-i atraga atentia si vezi cum a reusit asta. Iata ce plan a avut!

,,Mi-a placut extrem de mult emisiunea acestei saptamani Discutii de Budoar, cea in care ati vorbit despre cum putem seduce si cum sa flirtam. Mi s-a parut tare interesanta si toate indrumarile sunt utile. M-a facut sa-mi amintesc cu mare placere de cum am cunoscut eu dragostea si cum l-am ,,agatat”. Cine spune ca fetele nu agata? Din contra, mi se pare chiar mai indicat ca fata sa faca primul pas pentru ca in felul acesta este pur alegerea ei si nu intra intr-o relatie doar din cauza insistentelor lui. Eu pot sa spun cu certitudine ca am facut tot ce a depins de mine ca sa-l cuceresc, desi nici nu se uita la mine, trecea pe langa si nici nu ma vedea. Am stiut din prima clipa ca vreau sa fiu cu el, n-am ezitat nicio fractiune de seconda si atunci cand vrei ceva cu ardoare, tot universul comploteaza pentru tine. Noaptea, cand toata lumea dormea, eu imi faceam planul pentru ziua urmatoare, cum sa-l abordez, cum sa flirtez cu el, cum sa-l fac atent…abia asteptam sa treaca orele si sa pun in aplicare. Pot spune ca perioada aceea a fost cea mai frumoasa din viata mea. Sa va scriu ce am facut si poate va dau si idei de cum sa cuceresti si sa intri in vorba cu un baiat.

Intr-o zi de aprilie, am venit de la facultate si m-a sunat mama, disperata, ca nu are cum sa ajunga pana la ora 18 acasa si s-o plimb eu pe Lady. Lady este catelusa noastra, o cockerita simpatica foc, dar pe care eu n-am prea scos-o la plimbare. Nu-mi placea, mi se parea activitate de pensionar sa-ti plimbi cainele, eu ii dadeam sa manance, o spalam, dormea cu mine in pat, dar de iesit la plimbare, intotdeauna iesea doar cu mama. M-am ingrozit cand am auzit ca ea trebuie sa mai stea la serviciu, nici tata nu venise, asa ca m-am incumetat, i-am pus zgarda si am zis ca o scot trei pasi in fata blocului, atat cat sa-si faca nevoile. Lady, invatata cu mama care o duce in fiecare zi in parc, nu a facut nimic in fata blocului si ma tragea sa o duc la plimbare. Nu am avut de ales. Cu un ochi in telefon si cu altul la catel am ajuns in parc. Evident, asa cum anticipam, o groaza de caini insotiti de veterani de razboi si de varstnici bucurosi ca fusese ziua de pensie. In gandul meu era: ,,ce plictisitoare e viata asta cand trebuie sa-ti plimbi catelul”. Lady nu era de aceeasi parere, zburda si era zglobie toata, nu o vazusem niciodata asa in casa, unde mai mult doarme toata ziua. O plimbare obisnuita, incercam sa ma gandesc ca ma oxigenez si ca imi face bine din cand in cand o astfel de promenada, cand…l-am zarit pe el. Vai, nu-mi venea sa cred, nu era nici fost luptator al patriei pe front, nici vecinul antic de la subsol si nici vreo babuta care sa discute despre tocanita gatita. Era cel mai frumos baiat pe care il vazusem in viata mea. Inalt, muschi conturati, imbracat cum nu se poate mai frumos, blugi albi, tricou polo turcoaz (chiar daca teoretic era cu cainele la plimbare), iar cand a trecut pe langa mine a lasat in urma un Aqua di Gio ce m-a dat pe spate. Plimba un Amstaff, caine suficient de mare si de periculos cat sa fie al lui si nu al vreunei iubite. Instant m-am gandit la asta. M-am uitat la el insistent, dar nu s-a uitat deloc, se uita in telefon, la caine, dar la mine nu. A dat o tura de parc, a alegat cainele putin si dupa a plecat. In tot timpul asta, eu parca eram hipnotizata. Ma uitam dupa el, nici nu mai stiam ce face Lady si nu stiam ce sa fac. Pana la urma, m-am intors acasa, venise si mama si am intrebat-o daca stie un baiat ce plimba un amstaff. Mi-a spus ca da, ca-l vede in fiecare seara, dar ca nu-l cunoaste, am incercat sa aflu daca vine si insotit si mi-a spus ca n-a observat. Am surprins-o cand i-am zis ca doresc si ziua urmatoare s-o plimb tot eu pe Lady.
Si tot asa, s-a facut o saptamana in care zi de zi am plimbat-o doar eu. Aveam deja program, veneam de la facultate, incepeam sa ma aranjez de parca aveam intalnirea secolului si ma indreptam spre parc. Iubirea mea platonica isi facea aparitia, dadea tura, alerga putin, nu ma baga in seama si dupa pleca linistit. Ma tot framantam, nu stiam cum sa-i atrag atentia. Am zis ca trebuie sa recurg la toate tertipurile posibile. M-am imprietenit cu babutele de care radeam cu cateva zile in urma si le-am intrebat daca il cunosc. Vroiam sa aflu un nume, il puteam cauta pe net si dadeam usor de el. Dar nu am avut succes, nici ele nu-l cunosteau. Una singura mi-a spus ca locuieste in blocul nou construit de langa ea.
M-am hotarat sa-l urmaresc. Asa ca am asteptat sa vina in parc si dupa m-am tinut dupa el. Nu si-a dat seama de nimic, parca eram invizibila. Am ajuns pana la urma la blocul unde aflasem ca locuieste, s-a oprit la o masina, un Mercedes superb, a luat ceva din masina si dupa a intrat in bloc. Imi dadeam seama ca toata urmarirea nu ma ajuta la nimic si ca e patetica, dar nu stiam cum sa fac.
Toata noaptea n-am dormit, m-am intors de pe o parte pe alta, nu puteam sa mi-l scot din minte, trecusera 3 saptamani deja de cand imi plimbam catelusa in fiecare zi, el la fel, dar nu reusisem sa schimbam nici macar un ,,buna”. Trebuia sa fac ceva!

IDEEA SALVATOARE

Am luat in calcul toate variantele, ma duc la el si-i propun sa se joace cateii, din start  a picat, cum sa se joace un cocker cu un amstaff, il intreb cat e ceasul, dar ce rezolvam cu asta, imi raspundea eventual politicos si-si vedea de drum, ii spuneam ca m-am ratacit, dar ma faceam de ras, din moment ce in fiecare zi imi plimbam cainele. Ce puteam eu sa fac? Si atunci am avut sclipirea si solutia salvatoare.

A doua zi am decis sa o si pun in aplicare si sa nu mai aman. M-am gandit atent cu ce sa ma imbrac, pana la urma am gasit blugii perfecti si tricoul la fel. Am intrat in parc tantosa si sigura pe mine. L-am vazut ca vine, am trecut unul pe langa celalalt, nici nu m-am uitat la el, cand s-a indepartat, m-am aruncat intr-un tufis, m-am murdarit de noroi pe pantaloni, i-am taiat la genunchi cu foarfeca ce o luasem special la mine si mi-am pus picaturi de nas in ochi. Am iesit din boscheti si am asteptat sa se intoarca din tura. Cand l-am vazut ca vine, m-am asezat pe iarba si m-am facut ca plang si ca-mi verific pantalonii rupti. I-am atras atentia! IN SFARSIT! Dupa aproape o luna i-am furat o privire, ma gandeam deja ca in 2 ani poate reusesc sa ma si sarute.

S-a apropiat de mine si m-a intrebat daca am patit ceva. I-am spus cu lacrimi in ochi si cu vocea subtiata, ca m-au atacat niste caini si ca m-am speriat foarte tare. M-a intrebat daca mi-au facut ceva, daca m-au muscat si i-am aratat ca doar mi-au rupt blugii. M-a ridicat de jos si mi-a spus  sa stau linistita ca nu o sa patesc nimic. Am amplificat plansul, m-am facut ca vorbesc greu si m-a indreptat spre o banca. Am inceput sa vorbim. Reusisem sa sparg gheata. I-am spus ca sunt foarte speriata si s-a oferit sa ma conduca pana acasa. Am stat o multime de vorba, am aflat ca e inginer, ca are 29 de ani si ca-l relaxeaza plimbarea cu cainele lui. Am convenit sa facem schimb de numere de telefon si sa ne intalnim si a doua zi, mai ales ca eu eram speriata de caini si de parc. Mi-a propus ca vine el sa ma ia de acasa ca sa ma simt mai in siguranta, iar cand am ajuns in casa, tremuram toata. Nu am cum sa redau senzatia pe care am avut-o. Vorbisem cu el atata, era minunat, vorbea asa frumos, imi placeau toate gesturile, de la cum se uita la ceas, la cum isi invartea iphone-ul in mana, la cum tinea cainele in lesa.

A doua zi, n-am putut sa ma concentrez deloc la facultate, ma gandeam doar la cum sa ma imbrac. Ma vazuse cu o zi inainte zdrelita si murdara, acum trebuia sa fiu altfel, mai feminina. M-am aranjat, aratam minunat si l-am asteptat. O adoram pe Lady acum, datorita ei il cunoscusem. A venit, am mers in parc si am stat de vorba vreo ora si jumatate. La sfarsit, mi-a spus ca mai bine ducem cainii acasa si iesim in oras la un suc. Din acea seara suntem impreuna si avem deja aproape 10 luni de relatie. Mi-a marturisit dupa ca ma zarise de multe ori in parc, dar ca nu-i sta in obicei sa agate fete si ca i se pare tare urat sa se bage in seama cand nu cunoaste. Am asa si siguranta ca nu claxoneaza fete prin trafic si nu se da la nimeni. Sunt incantata de el ca la inceput, eu am facut primul pas si nu regret nicio clipa.  Daca asteptam si nu faceam nimic, eram si azi in aceeasi situatie. Am avut cele mai frumoase sarbatori impreuna si ne intelegem foarte bine. Deci sfatul meu este sa nu mai stati sa asteptati sa vina la voi, daca va place ceva, faceti tot posibilul sa cuceriti. O sa va urmaresc in continuare toate emisiunile si sper sa invete cat mai multe din povestea mea!”

Ce poveste frumoasa! Am citit-o cu mare interes si cu zambetul pe buze, m-am simtit ca in liceu. Felicitari pentru imaginatie, curaj, initiativa si joc actoricesc. Pana la urma, o minciuna mica si inofensiva nu a facut decat sa va aduca impreuna. Nu ai fortat pe nimeni, ai facut primul pas, dar el a raspuns imediat. I-ai dat momeala, iar el a fost bucuros sa se lase prins de tine.
Cu siguranta, o sa auzi voci care o sa spuna ca ai fortat lucrurile si ca mai bine intrai cu el in vorba din prima. Poate, dar iti spun sincer, mie mi-a placut cum ai procedat. Te-ai jucat, nu ai riscat sa te pui intr-o situatie penibila daca te loveai de un refuz sau daca el avea pe altcineva si i-ai lasat lui posibilitatea de a conduce ulterior relatia.

Da, se poate ca o fata sa faca primul pas in relatie, dar doar daca stie cum si nu uita sa ramana femeie. Lasa barbatul sa-ti traga scaunul cand te asezi la masa si nu uita ca el trebuie sa salute primul. Nu inversa rolurile, da-i de inteles, atrage-i atentia prin gesturile tale, prin ghidusiile pe care le faci, dar nu-l scoate tu in oras.

Iata, exista si barbati care nu agata si nu se uita dupa fiecare fusta scurta ce trece. Din fericire! Nu poti astepta la nesfarsit sa te zareasca sau sa speri intr-o conjunctura favorabila, poate poti si tu ajuta putin situatia, atata timp cat intentiile si gandurile tale sunt bune. O poveste interesanta si sunt tare bucuroasa ca am aflat-o! Tu ce parere ai? Cum ti se pare ca a procedat Anca? Tu ai putea sa faci asta?

Descopera si planul femeii seducatoare!
-cum sa-l cuceresti
-cum sa flirtezi cu el
-ce faci daca iti place un barbat ce nu te baga in seama
-cum se comporta o femeie seducatoare.
Totul in emisiunea: http://www.womantv.ro/tv/viewvideo/119/discutii-de-budoar/discutii-de-budoar-ep25-cum-sa-flirtezi-si-sa-seduci-un-barbat.html

Cu mare drag,
Flavia Apostol
www.womantv.ro

Read 3098 times Last modified on Joi, 07 Martie 2013 19:23